O mica parte din oameni pot evolua in viata fara a primi o buna parte de critica constructiva sau de onestitate brutala. Unii oameni devin atat de sinceri incat isi pierd orice sens rational si continua sa ofere sfaturi de ”consiliere” in momente in care nu este strict necesar sau util. Onestitatea brutala emisa de catre un prieten de incredere sau de un mentor poate impinge o persoana catre o dezvoltare pozitiva, insa cei mai multi oameni au placerea de fi onesti doar pentru ca acest lucru ofera o perspectiva de brutalitate.
Educatia responsabila pentru onestitatea brutala
O persoana poate deveni onesta in mod brutal din cauza educatiei primite in familie. El sau ea ar putea fi produsul unor parinti foarte critici care au folosit critica ca un instrument de educatie motivational. Exista parinti care critica un desen de-al copilului lor, scotand in evidenta toate defectele pe care copilul le-a asezat in pagina, in loc sa ii laude orginalitatea. Astfel de critica primita in copilarie poate determina ca, pana la maturitate, un om sa capete atributul de onestitate brutala.
Unii oameni dezvolta acesta caracteristica de onestitate brutala ca un mecanism de aparare in scopul de a devia criticile propriilor deficiente sau neajunsuri. Prin adoptarea unui astfel de comportament, acesti oameni reduc la minim riscul de a fi judecati asupru de catre cei din jurul lor. Astfel de oameni isi cauta profesii de critici, cum ar fi cea de judecator de exmplu, crezand ca singura modalitate de a ajuta pe cineva este reprezentata de sinceritate. Critica dura este vazuta ca un rau necesar, nu ca o lipsa de tact.
Cel mai cunoscut om apreciat pentru onestitatea brutala de care da dovada este Simon Cowell- unul din juratii de la American Idol. O buna parte din oamenii care sunt brutal de sinceri cred ca subiectul care va primi critica nu va lua acest lucru in serios, decat daca este provocat sau socat.